Mulți spun că în România nu există industrie muzicală, că suntem în urmă rău, că artiștii nu sunt artiști, ci doar niște superficiali care cântă pentru bani și pentru faimă, că muzica este din ce în ce mai proastă etc etc. Mie conferința Mastering The Music Business, organizată de Star Management, în frunte cu Anca Lupeș și Zoli Toth, mi-a demonstrat că în România putem vorbi de industrie muzicală. Evident, nu se poate compara cu ce este pe afară, suntem mici, dar împreună putem crește mari. Doar împreună. După cum a zis și Vulpescu, Orgolioșii se bat între ei; vizionarii construiesc împreună. Și cred cu tărie că oamenii prezenți în sala de la Hanul Gabroveni sunt cei care vor să construiască ceva durabil în industria asta, pe partea de business.

În prima zi a conferinței am asistat la discuții despre sursele de venit în industria muzicală, administrarea drepturilor de autor, streaming, dar și despre branding și povestea de succes a trupei B.U.G. Mafia. În cele ce urmează voi face un rezumat al prezentărilor.

Frank Hessing, MusiConsult

MusiConsult este o companie multinațională de consultanță bazată mai ales pe reprezentare juridică, și are printre clienți nume precum Sepultura, Steve Vai.

Unde începe muzica? Totul începe cu o idee de text sau instrumental, urmată de procesul de creație până atinge perfecțiunea. Rezultatul muncii: o compoziție, un cântec.

Pasul următor: master & publishing. Artistul sau poate mai mulți artiști înregistrează cântecul, se hotărăște la cine rămâne, apoi se semnează cu o casă de discuri care se va ocupa de distribuție, licențiere, promovare etc. În acest timp, compozitorii înregistrează cântecul la societățile colectoare pentru a primi banii pe drepturile de autor în urma oricărei folosiri a cântecului compus.

De ce ar avea nevoie un artist de o casă de discuri? Păi pentru a-i ușura viața/cariera. În primul rând, o casă de discuri caută producătorul și studio-ul potrivit pentru album și finanțează totul. Apoi, se ocupă de procesul de fabricare al unităților fizice și de distribuția acestora, dar și de cea digitală. Promovează în diferite regiuni, licențiază în altele, prezintă produsul agențiilor de advertising și protejează drepturile de autor la nivel global. De asemenea, artistul primește un avans de bani.

Dar este într-adevăr așa? Toate acestea sunt într-o lume ideală și în realitate este mult mai complicat de atât din toate punctele de vedere. Aici Frank Hessing ne-a băgat în lucruri mai tehnice în ceea ce privește circuitul banilor în industria muzicală. Pe scurt, banii în publishing vin de la societățile colectoare (ex. UCMR-ADA, CREDIDAM, GEMA etc). În ceea ce privește partea de master, veniturile vin din producția, distribuția și vânzarea produsului fizic (CD, Vinyl, DVD), distribuție digitală (download, streaming VOD), licențiere teritorială, către terți, compilații, agenții de advertising etc, dar și din exploatarea drepturilor conexe.

Are nevoie un artist de o casă de discuri? Eu zic că în ziua de azi un artist poate să aibă succes și fără un contract cu o casă de discuri. Da, este mai greu, e un drum lung, dar Internetul oferă o mulțime de posibilități de promovare. Trebuie doar să le exploatezi în mod eficient și cu un plan pus la punct, după cum au spus majoritatea speakerilor de la MMB. Despre aceste instrumente de promovare am scris mai pe larg aici. Eu zic că o casă de discuri influențează prea mult un artist pentru că o casă de discuri are ca scop principal generarea de profit, așadar face orice pentru a avea un profit cât mai mare. Nu contează că un artist are sau nu are talent, este major sau minor, contează să își vândă produsul.

Thorsten Freese, Believe DigitalDigital Music Distribution: Market Overview & Best Practices

Cum se arată distribuția muzicii în 2016? Tehnologia influențează foarte mult industria muzicală, veniturile și consumul de muzică cresc continuu, companii noi își fac loc pe piață.

Care sunt modelele de consum al muzicii?

  • Streaming: Freemium (utilizatorii pot asculta muzică gratis, dar între melodii intră reclame) sau Premium (utilizatorii plătesc un abonament lunar pentru funcții în plus, pentru a nu vedea reclame etc)
  • Download: descărcare de melodii MP3, o singură plată/melodie pe care apoi o deține utilizatorul, o stochează pe dispozitive,  o poate transfera între dispozitive. Calitatea audio și prețurile pot diferi de la un magazin online la altul.

În 2014, 52% din veniturile industriei muzicale încă proveneau din download, dar acestea au început să scadă în 2015 (cu 12%), streaming-ul reprezentând principala sursă de venit cu o creștere de aproape 100%. Așteptăm raportul celor de la IFPI din luna mai pentru a vedea cifrele exacte ale anului 2015.

Cu toate acestea, YouTube înregistrează cea mai mare creștere, generând ascultări (streams) cât toate serviciile de streaming la un loc.

Practici pentru un marketing de succes în ceea ce privește distribuția digitală: emitere de comunicate de presă, plan de marketing detaliat ce include și activitatea social media, promovare regională, produse în ediție specială, playlist-uri administrare de artist.

Scopul este asigurarea unei vizibilități cât mai mari atunci când se pregătește lansarea unui cântec/album pentru ca retailerii digitali să expună cât mai mult artistul, astfel crește download-ul și stream-ul.

Alte opțiuni: lansări în exclusivitate, produse exlusive, melodii gratuite etc.

Cristian China Birta, Kooperativa 2.0Brand me baby one more time

În momentul în care faci ceva în online, ești un brand, fie că ești blogger, fie că ești artist etc. Și ca să reziști pe piață și să ai și venituri din ceea ce faci, trebuie să crești acest brand, să ai grijă de el.

Chinezu sfătuiește să se realizeze un audit al brandului cu următorii pași:

  • Cum te vezi tu pe tine? Cum ești tu cu alții? Te prefaci sau ești tu însuți? Fii tu însuți, așa te respecți pe tine și îi respeci și pe ceilalți.
  • Cum te văd ceilalți? Întreabă-ți apropiații, ascultă-i.

Ne-a prezentat și decalogul beneficiilor prezenței în Social Media:

  • Brand Awareness
  • Content Marketing
  • Umanizarea mesajului
  • Feedback
  • Buzz
  • Optimizare
  • Prevenție
  • Împrietenire cu influencerii
  • Testare
  • Costuri

Chinezu a fost haios ca la toate prezentările lui. A venit cu exemple amuzante și am râs copios după seriozitatea nemților de dinaintea lui.

Emilian Manolache, Positive AgencyAplicațiile neuroștiințelor în Advertising, Branding și Marketing

Cum luăm decizii, unde ne îndreptam atenția, cum răspunsurile noastre inițiale pot prezice decizia finală și mai ales, în ce masură aceste decizii sunt conștiente? Concluzia este că deciziile le luăm influențați de emoții, iar rațiunea trece în plan secund.

Emilian Manolache a tot încercat să dea exemple din industria muzicală, dar a cam pierdut publicul pentru că citea totul și contact vizual 0 cu noi. Dar chiar ieri au urcat pe contul de YouTube filmețul pe care ni l-a arătat, explică bine.

Vlad Irimia (Tataee), B.U.G. Mafia Povestea de succes a trupei B.U.G. Mafia

Tataee a intrat în fața noastră lejer, dar emoționat. Cu o mână în buzunar și fără slide-uri, ne-a captivat pe toți cu prezentarea lui.

Încă de la începuturi, membrii trupei au luat o serie de hotărâri legate de brandingul trupei, iar acestea sunt:

  1. Să fie întotdeauna informați: și-au făcut abonamente la Centrul Cultural American și la Centrul Cultural Englez și citeau presa de specialitate din străinătate, cărți etc, pentru a fi la curent cu tot ce făceau artiștii de afară.
  2. Conținutul și prezentarea conținutului sunt întotdeauna foarte importante: încă din anii ’90 au încercat mereu să fie cu un pas înaintea celorlalți artiști hip hop. Mereu au fost exigenți în ceea ce privește calitatea și uneori au întârziat chiar și cu un an cu piesele pentru că nu erau mulțumiți de ele. Ei sunt de părere că mai bine amâni lanasarea, decât să dai drumul la o piesă și să regreți o eternitate.
  3. Să fie diferiți: față de toți artiștii români din acea perioadă și au început prin agresivitate. Apoi prin versuri, sunet, prezentarea albumelor sau acțiuni de promovare.
  4. Au hotărât să nu se asocieze cu artiști, publicații sau orice alte entități care nu aveau credibilitate în comunitatea fanilor de hip hop.

Perioadele din brandingul trupei B.U.G. Mafia:

  1. Începuturile: grele de tot, așteptări de luni de zile pentru a intra în contact cu realizator de radio nișat pentru a avea acces la studio, dar și pentru emisiune. Artiștii de afară aveau echipe care îi promovau pe stradă, ei au făcut xeroxuri, au luat aracet și au umplut centrul Bucureștiului.
  2. După 1996, când au lansat Pantelimonu’ petrece și au avut succes național, presa a început să îi caute din ce în ce mai mult și acceptau cam orice apariție. Tot în această perioadă, pe casetă au trecut numărul de telefon al casei de discuri, dar și cel de acasă al lui Tataee pentru concerte. Însă petreceau ore întregi vorbind la telefon cu fanii.
  3. După 1998: deveniseră staruri ale muzicii românești, stăteau în continuare cu fanii la discuții, dar au început să selecteze aparițiile în presă.
  4. După 2010: trupa a intrat oficial pe Internet unde au avut libertate deplină.

Pașii trupei B.U.G. Mafia în online

  • După ce din 2006 nu au mai fost difuzați de radiouri, au mai avut doar două instrumente de promovare, presa și concertele.
  • Tot începând cu acest an, fanii au urcat pe YouTube peste 10.000 de materiale care au înregistrat peste 200 milioane de vizualizări.
  • Exista un forum neoficial unde se adunaseră mii de fani, creând astfel cea mai mare comunitate a unui muzician din România.
  • În 2009 au devenit independenți, renunțându-se la contractul cu casa de discuri Cat Music.
  • Au luat cea mai grea decizie: pentru ca brandul trupei să aibă succes, au ales să șteargă tot conținutul B.U.G. Mafia de pe YouTube (cazul lor este cel mai bun exemplu în ceea ce privește folosirea acestei metode de promovare). Au ajuns chiar și pe locul 8 în lume la categoria Muzicieni pe YouTube.
  • După 7 ani jumătate, pe 1 septembrie 2011 au lansat albumul Înapoi în viitor, disponibil gratuit. Urmarea? Au căzut serverele.
  • Pagina de Facebook are peste 1.4 milioane de like-uri, B.U.G. Mafia nu a băgat nici măcar un leu în reclame și au reach chiar și de 1 milion. Cum?

Păi pentru B.U.G. Mafia fanii sunt pe primul loc, se câștigă unul câte unul. Tataee răspunde la mailuri, la mesaje pe Facebook. La toate! Iar faptul că este băgat în seamă de către artistul favorit este un lucru foarte important pentru un fan.

Băieții de la trupa B.U.G. Mafia, și mai ales Tataee, au avut viziune clară asupra lucrurilor pe care vor să le facă. Au avut planuri, s-au ținut de ele, au lansat materiale de calitate și au știut să își atragă fanii și să îi păstreze. Cred că orice artist aflat la început de drum poate să se inspire din povestea de succes a trupei B.U.G Mafia.

_____

Zilele următoare urmează rezumatul celei de-a doua zi de la Mastering The Music Business.