Mirel Albon – Cred că cel mai puternic atu al nostru este motivația

Performanța nu se obține cu viață ușoară la antrenamente, lucru ce mi-a fost confirmat din nou la antrenamentul naționalei României de la Balatonfüred, unde echipa a participat la Balaton Cup. Aici l-am cunoscut pe Mirel Albon, antrenorul echipei Olimpia Cluj și selecționerul echipei naționale de senioare. Mi s-a părut un om foarte de treabă și deschis la ce aș vrea eu să fac în cadrul proiectului Și fetele joacă fotbal. Am discutat cu el mai mult despre fotbalul feminin românesc în general, dar și despre ultimele meciuri ale României din preliminariile Euro 2017.

De ce ați renunțat la arbitraj și ați ales să vă implicați în fotbalul feminin din România?

O perioadă de timp le-am făcut în paralel, au fost câțiva ani, cred că din 2001 până în 2007. După aceea, am considerat că este mai de viitor și îmi place mult mai mult această activitate de antrenorat, deși, din punct de vedere financiar, era mult mai atractiv arbitrajul. Câștigam din arbitraj la un meci cât câștigam aici în câteva luni. Însă, mi-a plăcut foarte mult acest lucru, m-am implicat foarte mult și sufletește, am pus foarte mult suflet în tot ce am făcut și nu am mai putut să renunț. Nu mai exista timpul și energia necesară să le fac pe amândouă pentru că la fotbal feminin preluasem naționala de U19 și trebuia să acord timpul și importanța cuvenită acelei activități. Dacă le făceam pe amândouă, furam de la fiecare. Așa, m-am axat doar pe fotbalul feminin.

Cum vedeți fotbalul feminin din România în momentul de față și cum ar putea să se dezvolte în viitor?

Fotbalul feminin din România a atins un nivel bun în acest moment. S-a structurat bine, dacă nu chiar foarte bine, competiția internă, pe mai multe paliere. Avem Superligă, Liga 1, Liga 2, în toamnă o să înceapă campionatul de junioare. Avem proiecte de dezvoltare (Fotbal și feminitate) care sunt foarte importante și care au mărit foarte mult numărul de practicante, deci nu doar jucătoare legitimate, joacă și multe alte fetițe. Sperăm că vom reuși în viitorul nu foarte îndepărtat să organizăm și pentru persoane mai în vârstă astfel de competiții. Tocmai pentru a atrage suporteri, pentru a atrage femei care să înțeleagă și să aibă această plăcere de a privi fotbalul feminin și de a-l vedea cu alți ochi.

Însă, trebuie să schimbăm ceva rapid pe latura de performanță pentru că, în acest moment, s-a ajuns la un nivel bun și, dacă nu facem saltul către foarte bun, o să coborâm din nou și după aceea va fi foarte greu pentru că alte țări înantează, fac pași mari în progres și ne va fi greu să ajungem din nou la acest nivel.

E foarte dificil pentru că sunt foarte mari diferențele între cluburi și dacă nu putem uniformiza ca bugete, ca mod de pregătire, ca și mod de a face aceste activități, atunci o să fie dificil să realizăm acest salt. Nu se poate cu, știu eu, două cluburi – Olimpia Cluj și ASA Târgu Mureș, iar restul se schimbă de la an la an, mai iau o medalie, acum retrogradează și e foarte greu așa să ții portdrapelul performanței la nivel înalt.

Ce ar trebui să facă autoritățile ca să se implice mai mult în această dezvoltare?

Este greu de spus și de dat rețete în condițiile în care noi nu reușim să ținem pe linia de plutire sporturi care ne-au adus o grămadă de medalii olimpice. Din păcate, este o problemă națională, zic eu. Tot mai puțini tineri fac sport, sunt tot mai puțini specialiști care să îndrume spre marea performanță, a scăzut foarte mult aria de selecție, nu se mai face educație fizică la un nivel corespunzător și, dacă ceva nu se schimbă rapid, probabil că lucrurile vor scădea foarte mult. Calitativ, din punctul acesta de vedere, putem ajunge chiar o nație de oameni bolnavi, cu multe probleme.

De ce credeți că presa națională nu acoperă îndeajuns de mult sau aproape deloc subiectul fotbalului feminin?

Nu-i vorba doar de fotbalul feminin. Eu citesc ziarele de sport și revistele de sport de când eram în clasa a II-a. Tatăl meu avea abonament la tot ce era pe linia respectivă în acei ani. La vremea respectivă se numeau altfel, dar erau editoriale extraordinare, povești extraordinare, articolele aveau un farmec. Acum, este mult mai ușor să scrii cancan-uri sau să fii critic. Cel mai elocvent exemplu: am citit și am auzit mulți oameni din presă zicând că la Euro, jucătorii români nu au arătat că au acest spirit național și nu s-au luptat. Eu mă întreb: ce facem noi, ce fac oamenii din presă pentru a dezvolta acest lucru? Că asta nu se face că am ieșit pe teren și am spirit național. Spiritul se educă din familie, din școală, prin ceea ce apare la televizor, în presa scrisă șamd. Deci, spiritul se dezvoltă. De aia zic, cred că au ales această parte pentru că e foarte ușor să scrii cancan sau să fii critic și doar atât, dar fără a găsi soluții sau măcar a căuta soluții. 

După aceea, îmi cer scuze dacă greșesc, dar din punctul meu de vedere, suntem un popor cu foarte mulți misogini, inclusiv în presă, și care consideră că fotbalul nu e un sport pentru fete. Dacă ar veni să joace măcar o dată cu fetele din echipa națională, cred că și-ar schimba opinia.

Urmează jocul cu Ucraina din preliminarii. Care credeți că sunt atuurile echipei României față de această echipă cu care ne batem practic pentru locul II în grupă?

Cred că cel mai puternic atu al nostru este motivația. Este o șansă unică să atingem o astfel de performanță, cel puțin până acum. Apoi, noi avem o echipă tânără, în creștere, în care multe dintre jucătoare, cred că opt sau nouă, au mai trăit împreună experiența unei calificări la un turneu final de junioare U19 în 2012. Eu cred că noi, în acest moment, suntem în creștere, pe când echipa Ucrainei a început deja să facă un schimb de generații, a ajuns o echipă îmbătrânită, o echipă uzată. Cred că nici situația geopolitică din prezent nu îi avantajează, nu au o siguranță, nu au stabilitate și eu sper că toate aceste lucruri să fie atuurile noastre. Atuul lor, în schimb, unul singur, dar foarte mare, ele au mai trăit experiența unor astfel de meciuri. Pentru noi este prima oară când jucăm cu calificarea pe masă și această experiență va conta enorm. Eu sper ca ambiția și motivația să învingă experiența.

Dar, de exemplu la handbal, am văzut că în meciurile cele mai importante, fetele se concentrează, apoi au momente de cădere care au costat chiar și trofee.

Asta e specific fetelor. Vorbeam și cu colegii mei că mie mi-e mai frică de meciul următor, de cel cu Grecia. Mai ales dacă obținem acel rezultat pozitiv cu Ucraina, pentru că după aceea va fi foarte greu să le ții pe fete în priză încă cinci zile și să le motivezi. Apare acest aspect în viața sportivelor, nu se pot concentra permanent, nu pot să își ducă nivelul de concentrare la toate meciurile, mai ales la sporturile de echipă. Dar și la sporturile individuale se întâmplă. Avem și exemplu, Simona Halep, care se concentrează și face mingi sau meciuri extraordinare, după care are o cădere. La echipe se întâmplă mai des acest lucru.

Spuneați mai devreme că încercați să organizați turnee și pentru fetele mai în vârstă. Fetele de peste 25 de ani, care poate că nu au avut ocazia sau șansa să joace la o echipă, este prea târziu să încerce acum sau să se orienteze spre altceva?

Nu este târziu niciodată, doar că trebuie să își găsească locul. Probabil că dacă vor să joace la o echipă de Champions League, cred că este aproape, dar nu poți spune niciodată că e târziu. Dar cred că este aproape imposibil pentru că este foarte greu să recuperezi acești ani. Dacă vor să joace fotbal, acum sunt atâtea echipe în România, sunt care fac unul sau două antrenamente pe săptămână și poate să crească. Dacă dorința este atât de mare, eu nu cred că nu se găsesc soluții.

Mă refeream la persoanele mai în vârstă, chiar mai în vârstă, peste 30, poate peste 40 de ani, în acel proiect „Fotbal și Feminitate” în care joacă foarte multe fetițe, mi-aș dori ca în anii următori să găsim soluții și pentru aceste persoane, să reușim să le atragem. Sunt convins să popularitatea fotbalului feminin va crește mult mai mult. Presa va fi mult mai interesată, pentru că poate lor o să li se pară hazliu, mie mi se pare o chestie normală, pentru că facem parte din Europa. Eu sunt convins că toate acele femei mai în vârstă, care vor avea curajul să vină să joace, pentru că își doresc, vă spun că sunt sute, dacă nu chiar mii de femei în România, care vor și ele să joace fotbal. Și nu au avut această șansă până acum. Vor fi suportere și vor atrage încă mulți alți oameni înspre fotbalul feminin. Trebuie să cultivăm și să atragem suporteri spre fotbalul feminin.

În momentul în care vom avea mai mulți suporteri, autoritățile locale vor vedea cu alți ochi, presa va fi altfel interesată și dezvoltarea va apărea automat. Sponsorii vor fi altfel interesați, pentru că pun un banner undeva unde vin 50 – 100 de spectatori sau să pun banner, scriu pe tricou unde vin 1000 de spectatori? Totul se cuantifică, asta e societatea din ziua de azi.

Pentru că spuneați de proiectul „Fotbal și Feminitate”, junioarele ce perspective de viitor au?

Cum am spus, din acest sezon vom avea trei ligi plus un campionat de junioare U14. Cele care își doresc să joace și au abilități să o facă, este aproape imposibil să nu își găsească echipă. Sigur că ne-am dori foarte mult să ajungem să avem echipe în fiecare județ, dacă nu în fiecare oraș. Să nu fie nevoite să se deplaseze sau să se mute din mediul lor. Încă nu s-a reușit acest lucru, dar sperăm ca în câțiva ani să se dezvolte, pentru că în ultimii trei ani a fost o ascensiune fulminantă a numărului de echipe, a numărului de jucătoare, a numărului de practicante. Dacă îmi spunea cineva acum trei ani că noi o să adunăm într-un an 5000 de fete să joace măcar o dată fotbal, spuneam că e o utopie. Uite că s-a întâmplat. Am făcut la Cluj Fan Festival, cu suport FIFA, și am avut aproape 200 de fetițe într-o zi pe teren. În condițiile în care suntem plecați toți, având activități cu Olimpia, cu echipele naționale, nu am reușit să promovăm evenimentul la nivelul dorit. Dacă făceam acest lucru, eu sunt convins că numărul era cel puțin dublu.  

L-am mai întrebat pe domnul Albon unde se vor juca ultimele două meciuri din preliminariile Euro, cu Ucraina și Grecia, pe 15 și 20 septembrie. Mi-a spus că cel mai probabil la Cluj pentru că acolo sunt mai multe șanse să vină suporteri într-un număr cât mai mare. Am mai scris că aceste fete merită toată susținerea noastră. Ar fi frumos ca la aceste meciuri cu calificarea pe masă, naționala de fotbal feminin a României să aibă și al 12 – lea jucător alături: suporterii. Eu voi fi acolo. Sper că și tu! 🙂