Jillian McVicker: Iubesc presiunea postului de portar
[The English version starts below the Romanian one]
Jillian Noelle McVicker are 23 de ani și a venit din SUA pentru a-și îndeplini visul de a juca în Champions League. Înainte de a ajunge în România la Olimpia Cluj, a jucat la echipa Universității din Ohio, universitate pe care a absolvit-o la sfârșitul lui 2016, cu specializarea pe comunicare strategică & producție media. A apărat poarta echipei Ohio State în fiecare sezon, cu excepția unuia din cauza unei accidentări. A jucat timp de cinci ani și la echipa FC Pennsylvania Strikers, de cinci ori campioană a Pennsylvania de est.
Jillian este un portar extraordinar, nu ezită, este sigură pe ea și pe intervențiile sale. Apără de parcă ar avea lipici pe mănuși, iar cu un astfel de portar, întreaga echipă este mai sigură pe ea. Jillian este idolatrizată de junioarele Olimpiei Cluj, care abia așteaptă să se termine meciul și să își facă poze cu ea. Ba mai mult, la sfârșitul meciului cu Swansea a dat și autografe pe brațe, picioare, tricouri. Hai să o cunoaștem mai bine! 🙂
Cum ai început să joci fotbal? Care este prima ta amintire legată de balonul rotund?
Întotdeauna am privit-o cu admirație pe sora mea, Jourdan. Ea a jucat fotbal mult timp înaintea mea, a fost cumva natural să merg pe același drum. Eram în vârstă de patru ani. Prima mea amintire este dintr-o ligă recreațională, cu prietenii mei de la grădiniță, iar eu eram super competitivă. Alergam dintr-o parte în alta a terenului în timp ce prietenii mei stăteau în iarbă și culegeau flori. Părinții mei au știut atunci că a început iubirea mea pentru fotbal.
Ai fost portar de la început sau ai jucat și pe alte posturi?
Am fost fundaș timp de opt ani, înainte să aleg postul de portar la 12 ani. Antrenorul mi-a zis că am un instinct natural în poartă pentru că îmi plăcea să mă arunc și să prind mingea. Am avut doi antrenori incredibili, Paul Blodgett și Karina Leblanc, ei făcând pasiunea mea pentru poartă și mai puternică. Îmi place faptul că există antrenament specific postului meu, practic este un sport în cadrul sportului numit fotbal. Iubesc presiunea postului de portar și cum jocul depinde destul de mult de calitatea liniei defensive și a portarului.
Pe lângă fotbal ce alte sporturi mai practici?
Părinții mei m-au lăsat să încerc oricâte sporturi am dorit: am jucat softball, am alergat, am jucat baschet, volei, am făcut chiar și dansuri. Respect sportivii de orice fel și sunt deschisă să încerc orice. Dar, în ceea ce privește fotbalul, va fi mereu iubirea numărul #1.
De la liceul Metuchen din New Jersey ai mers la Universitatea din Ohio. De ce ai ales această universitate?
Metuchen este un oraș foarte mic, de aproximativ 1.6 km. Am absolvit cu 100 de persoane. În timp ce la Ohio sunt peste 45.000 de studenți și este una din cele mai mari universități din SUA. Echipa lor a fost prima care m-a contactat și, după ce am vizitat vreo 20 de universități, am ales să vizitez și Ohio. M-am îndrăgostit de școală, de atmosferă, de facilități și de echipă. Știam că o universitate mare ca Ohio este locul unde trebuie să fiu. Și am primit o bursă sportivă completă pentru a urma cursurile acesteia.
Noi vedem experiența universitară americană în filme. Cum este în viața reală, cum a fost experiența ta? Ai făcut parte dintr-o sororitate?
A fi student-sportiv la Ohio, necesită managementul timpului, dedicare, pasiune și tărie de caracter. O zi obișnuită începe la 8 dimineața, cu antrenamente până la 11, cursuri de la 12 la 18, apoi studiu până te pui să dormi. Zilele mele au fost lungi și grele, însă am avut parte de o experiență extraordinară. Am ținut în balans munca și distracția. Ohio are una din cele mai bune echipe de fotbal american, iar mersul la meciuri era cu adevărat incredibil. Viața socială la Ohio este faină pentru că mereu se întâmplă ceva. Aici mi-am întâlnit cei mai buni prieteni. Nu am făcut parte dintr-o sororitate, dar coechipierele au devenit surorile mele.
De ce ai ales Comunicare Strategică și Producție Media ca și specializările tale?
Mereu am dorit să mă implic în emisiuni sportive, dar nu există specializare. Trebuia să fiu creativă, de aceea am ales să am specializare dublă în Comunicare Strategică și Jurnalism. Producția și Analiza Media mi-a dat oportunitatea să învăț ce se întâmplă în spatele camerei în timpul producției și de a obține trei internshipuri.
De-a lungul timpului ai fost voluntar sau intern la BuckeyeVision sau Big Ten Network, de exemplu, unde ai învățat foarte multe lucruri. Ce îți place cel mai mult în lumea asta media și ce ți-ai dori să faci după cariera de fotbalistă?
Mi-ar plăcea foarte mult să lucrez în domeniul emisiunilor sportive, fie ca reporter, comentator sau analist. De asemenea, îmi place regia și producția video. Sunt multe lucruri care mă interesează, deci încă nu știu pe ce drum aleg să merg.
Știu că ai fost voluntar în diverse tabere, unde ai lucrat cu copii. Te vezi ca antrenor de fotbal pentru copii în viitor?
Da, iubesc copiii și mi-ar plăcea foarte mult să antrenez în viitor. Dacă îmi pot folosi experiența să influențez generațiile tinere de portari și jucători, clar aș antrena! Cred că este important să folosesc tot ce am învățat eu și să îi ajut pe ceilalți în orice fel pot.
Ești în România de o lună deja, care sunt principalele diferențe constatate între stilul de joc american și cel european, din punctul de vedere al unui portar?
Este impresionantă abilitatea tehnică a jucătoarelor din Europa, sunt foarte multe jucătoare aflate la un nivel înalt, iar jocul este unul mult mai rapid. Ca și portar, pot spune că șuturile sunt mai puternice și foarte bine plasate. Trebuie să fiu mereu concentrată și pregătită pentru un eventual șut venit de oriunde din apropierea porții. De asemenea, am mare încredere în fundașii mei pentru că sunt foarte tehnici.
Cum este viața la Olimpia Cluj?
Viața la Olimpia Cluj este foarte tare. Mă bucur cu adevărat de perioada petrecută aici și încerc să învăț și să experimentez cât de mult pot. Știu cât de norocoasă sunt să mă aflu în situația aceasta. Sunt recunoscătoare pentru faptul că fac parte din această echipă, și asta mai ales pentru că fetele au fost foarte primitoare și drăguțe. Să joc la un nivel profesionist și în Champions League este visul meu încă de când aveam patru ani.
Cum te-ai adaptat la diferențele culturale? Care a fost cel mai mare șoc?
Pentru că fetele și antrenorii au fost foarte primitori, nu a fost deloc greu să mă relaxez și să joc cu încredere încă de la început. Fotbalul este fotbal oriunde ai merge în lume și știam că mă pot apropia de colegele mele prin antrenamente și meciuri. Bariera lingvistică a fost dificilă la început, dar am învățat mult și am pus o grămadă de întrebări. Nu îmi amintesc să fi avut vreun șoc, deoarece am venit aici cu mintea deschisă, știam că va fi un mod de viață foarte diferit. Sunt recunoscătoare că sunt aici.
Care este mâncarea românească favorită până acum?
Îmi place să încerc lucruri noi, așadar am fost deschisă să încerc diverse tipuri de mâncare. Mâncarea de aici este foarte aromată și delicioasă. Fructul preferat este pepenele galben, niciodată nu am gustat ceva de genul acesta. Și micii sunt delicioși!
Care sunt pasiunile tale?
Îmi place fotografia și producția video. Editarea de fotografii și video a fost mereu pasiunea mea. De asemenea, îmi place să cânt și să scriu. Iubesc să învăț lucruri noi și să îmi lărgesc cunoștințele, deci citesc cărți și ascult podcasturi pe teme diverse.
Spune-mi trei melodii preferate pentru playlistul de fotbalistă, te rog.
Let’s start with the very beginning. How did you start playing soccer? What’s your first memory with the ball?
I’ve always looked up to my older sister, Jourdan. She played soccer all the time, so naturally I followed and picked it up as well. I was around the age of 4 years old. My first memory was in a recreational league with my preschool friends, and I was super competitive. I ran up and down the field when most of my friends were sitting in the grass picking flowers. My parents knew then that my love for soccer began.
Were you a goalkeeper from the beginning or did you try different positions before?
I was a defender for almost 8 years before I picked up goalkeeping at the age of 12. My coach told me I had a natural instinct in the goal because I loved diving and catching the ball. I had 2 incredible trainers, Paul Blodgett and Karina Leblanc, who made my passion for goalkeeping even stronger. I love that there is specific training for my position, and it is basically a sport within the sport of soccer. I love the pressure of the position, and how a lot of the game depends on the quality of the defense and goalkeeping.
Do you practice any other sport or soccer is your only love?
Growing up, I tried out as many sports as my parents would let me- I played softball, track, basketball, volleyball, I even danced. I respect athletes of all sports and I’d be up for trying out anything. As for soccer, it will always be my #1 love.
You graduated from Metuchen in New Jersey and went to Ohio State University. Why did you choose Ohio State back then? Did you get a sports scholarship?
Metuchen is a very small town, about one-square mile (1.6 km). I graduated with about 100 people. Ohio State had over 45,000 undergraduate students and is one of the largest universities in America. This team was the first school to contact me, and after about 20 college visits I decided to travel to Ohio State. I fell in love with the school, the atmosphere, the facilities, and the team. I knew a big school like Ohio State was where I belonged. I received a full athletic scholarship to attend Ohio State.
We see the American college experience in movies. What is it like in real life? How was your college experience? Where you a part of a sorority?
Being a student-athlete at Ohio State required time management, dedication, passion, and grit. A typical day would start with training from 8am to 11am, classes from 12pm-6pm, then studying and homework until it was time to sleep. My days were long and hard, but I have some of the best experiences of my life from college. I always balanced my work with a lot of fun. Ohio State has one of the best American Football teams and marching bands in the country, so attending games was incredible. The social life at Ohio State was awesome, because there was always something to do. I also met some of my best friends at Ohio State. I was not part of a sorority, but my teammates became my sisters.
Why did you choose Strategic Communication as your major and Media Production and Analysis as your minor?
I’ve always wanted to be involved in sports broadcasting, but there wasn’t a specific major for that. I had to get creative, which is why I chose to double major in Strategic Communication and Journalism. My minor in Media Production and Analysis allowed me to learn what happens behind the camera during productions, and gave me the opportunity to have 3 sports broadcasting internships.
Over time you were a volunteer or intern at BuckeyeVision or Big Ten Network, for example, and you’ve learned a lot in these places. What’s your favorite thing in this media world and what do you want to do after your professional soccer career?
I would love to be involved in sports broadcasting, whether that is being a reporter, commentator, or analyst. I also enjoy directing and producing videos. There are many things that interest me in this world, so I don’t know where I will end up yet.
I know you were a volunteer in different camps, where you worked with kids. Do you see yourself as a soccer coach in the future?
Yes I love kids! I would absolutely love to coach in the future. If I could use my experiences to influence the younger generation of goalkeepers and players, I would do it! I think it’s very important to use my knowledge and give back to help others in any way I can.
You’re in Romania for a month already (well, two weeks in Austria, but still). What are the main differences between American and European styles of playing soccer, from a goalkeeper’s point of view?
In my opinion, the technical ability of European players is very impressive. There are a lot of high level players here. The quickness and speed of play is a lot faster. As a goalkeeper, the shots are harder and placed extremely well. I always have to be focused and ready for an excellent shot from anywhere around the goal. I also have a lot of confidence in my defenders because they are very technical and tactical.
How is life at Olimpia Cluj?
Life at Olimpia Cluj is awesome. I am truly enjoying my time here, and I am trying to learn and experience as much as I can. I know how lucky I am to be in this position, and I am humbled. I am thankful to be part of this team, especially because of how welcoming and nice the girls have been. Playing at the professional level and in the Champions League has been my dream since I was 4 years old.
How did you adjust to the cultural differences? What was your biggest shock?
Because the girls and coaches were so welcoming, it wasn’t hard to be relaxed and play with confidence from the beginning. Soccer is soccer wherever you go in the world, so I knew I could bond with my teammates through training and matches. The language barrier was hard in the beginning, but I studied a lot and asked many questions. I don’t remember there being a big culture shock because I came here with an open mind. I knew that it would be a very different lifestyle. I am so grateful to be here.
What’s your favorite Romanian dish so far?
I love trying new things, so I’ve been open to tasting many different dishes. The food here is so flavorful and delicious. My favorite fruit here is pepene galben because I’ve never tasted anything like it. I also think mici is delicious!
What are your hobbies and interests?
I really enjoy photography and video production. Editing photographs and videos have always been my passion. I enjoy singing and writing too. I love learning and expanding my knowledge, so I read books and listen to podcasts about a lot of different topics.
I’ve created a playlist with the interviewed players’ favorite songs. Please tell me your three favorite songs.
__
Foto: Gábor István Gábor, arhivă personal Jillian, Și fetele joacă fotbal
