YouTube, iTunes, Deezer, Facebook etc. Acestea sunt cele mai importante instrumente atât pentru cariera unui artist, cât şi pentru business-ul caselor de discuri, pentru că din asta îşi mănâncă pâinea în ultima vreme. Despre monetizarea industriei muzicale s-a vorbit în cadrul evenimentul ICEEfest 2015, la panelul The War of views, share, likes. What about the money?, moderat de Florin Grozea, CEO al agenţiei digitale Hit Yourself Consulting. Speakerii invitaţi au fost Dan Popi – CEO Cat Music, Marius Moga – artist şi compozitor, fondatorul DeMoga Music, Julia Karr – Branding Expert Google US, vloggerii Zmenta şi Ionuţ Bodonea – 10 lucruri.

Publicată de ICEEfest pe Vineri, 12 iunie 2015

S-a început discuţia cu plasarea de produse din videoclipurile muzicale, un domeniu relativ nou la noi în ţară, despre care Dan Popi spune că este unul problematic, deoarece brandurile dau bani pentru numele artistului şi nu pentru un conţinut de calitate, în contextul în care se lansează artişti noi foarte buni. Ceea ce, pe de o parte mi se pare normal. Dacă un artist nou cu un conţinut foarte bun abia depăşeşte 10 mii de vizualizări, de ce să bagi bani în el, când poţi băga bani într-un nume ca INNA şi Alexandra Stan cunoscute la nivel mondial (Lenovo) sau Smiley (Aqua Carpatica, Pepsi şi Jacobs într-un singur clip!), dar aici poate să apară problema publicului netargetat. Pe de altă parte, trebuie să incluzi subtil aceste produse şi să se potrivească puţin cu povestea clipului. Hai să zicem că la Smiley integrarea este acceptabilă în clipul melodiei Criminal, deşi este exagerată faza duşului cu sticla de apă. Dar sunatul telefonului Lenovo din clipul We Wanna mi se pare că nu are nicio treabă pentru că este rupt complet de restul clipului, adică da, îi răspunzi Alexandrei Stan la telefon şi după câteva secunde de ecran negru începe efectiv clipul, dar tot nu mi se pare ok. În schimb, Lenovo a fost integrat mai subtil în clipul melodiei Blanădeurs al lui Grasu XXL.

Zmenta, unul dintre cei mai de succes vloggeri români a adăugat şi el că este foarte important conţinutul, pentru care atât vloggerii, cât şi casele de discuri îşi fac treaba, dar agenţiile de advertising şi brandurile nu au curaj încă să intre în colaborări cu ei sau cumpără afişări şi nu canale, prin urmare reclamele apar la public netargetat. Tot el a dat ca exemplu o campanie de succes realizată alături de eMag înainte de Black Friday prin care şi-a întrebat fanii la ce produse vor reduceri, urmând apoi să facă un clip cu reducerile celor de la eMag pentru produsele cerute de fanii lui Zmenta.

Un studiu realizat de Quantix Marketing Consulting la comanda ThinkDigital și Hit Yourself Consulting arată că fanii sunt extrem de deschişi la mesajele publicitare postate de artiştii lor favoriţi, doar 14% din respondenţi fiind deranjaţi de plasarea de produse în conţinutul distribuit pe Facebook sau YouTube. Deci, consumatorul final, fanul, nu este deranjat de plasarea de produse. Branduri, agenţii săriţi cu banii pe conţinut! Pe conţinut, nu pe artist.

Tot legat de conţinut, Marius Moga a spus că pentru a avea succes trebuie ieşit din tipare, schimbată forma pentru a atrage atenţia. Total de acord. În ultima vreme videoclipurile muzicale seamănă foarte mult între ele, uneori se foloseşte acelaşi decor şi este vizibil (vezi Elena Gheorghe – Ecou şi Andreea Bănică – În lipsa ta), el dând ca exemplu clipul Harlem Shake. Legat de canalele de comunicare el spune: “Canalele de comunicare prin care ajungi la oameni sunt doar nişte canale de comunicare, foarte sofisticate. Acum ştii că a dat Leana click. Da, te ajută feed back -ul ăsta, dar te şi încurcă (…) Sunt mulţi artişti la început care stau şi aşteaptă click-uri şi vin înapoi în studio şi toată energia lor este distrusă pentru că nişte hateri de pe YouTube le-au scris (…) Uneori criticile de pe internet pot să fie constructive, dar alteori pot să te distrugă dacă eşti la început. Trebuie să mergi înainte, trebuie să fii un pic crucişător, în sensul în care să îţi vezi scopul” (citat preluat de la Mediafax)

Întorcându-ne la Dan Popi, acesta a mai spus că îşi doreşte să se dezvolte mai multe servicii de streaming la care publicul să aibă acces pe baza unui abonament, nu doar gratuit. La nivel global, în anul 2014 veniturile industriei muzicale din vânzările digitale au ajuns pentru prima oară la nivelul celor din vânzările fizice. În România eu cred că mai e cale lungă, deoarece românii vor totul gratis, preferând să mai aştepte câteva zile pentru a pirata ceva, decât să dea banii şi să aibă parte imediat de un produs, fie că e film, melodie sau album întreg. De asemenea, românii sunt încă reticenţi la tot ce înseamnă servicii muzicale online, aici nu mă refer la YouTube pentru că acolo rupem click-urile. Sunt curioasă ce s-ar întâmpla dacă un artist, să spunem Smiley, ar lansa o melodie doar pe iTunes, urmând ca după o săptămână să apară pe YouTube. Ce ar face sutele de mii de fani timp de o săptămână? Evident, asta în cazul în care cineva nu cumpără melodia şi o bagă pe net.

Andrei Vulpescu a ridicat o problemă interesantă: ce se întâmplă dacă scoţi Internetul din priză? Artiştii devin anonimi în secunda doi pentru că ei sunt în goana după vizualizări şi bani, uitând să creeze o relaţie cu fanii, să construiască o comunitate şi în offline, o comunitate care să dea banii pe bilete, nu să spargă acasă butonul de replay. În industria muzicală românească, succesul unui artist se măsoară în milioanele de vizualizări, dar acestea nu se reflectă şi în vânzările biletelor la concerte, în timp ce artiştii fără milioane de vizualizări au concertele sold out. În industria muzicală internaţională, milioanele de vizualizări se transformă în bilete vândute la concerte, implicit venituri. De exemplu, Paul McCartney înregistrează venituri de 64 milioane dolari din concerte, în timp ce din vânzarea de albume şi drepturi de autor are cam 4 milioane dolari într-un singur an.

Industria muzicală românească mai are de învăţat în ceea ce priveşte digitalul, dar există dorinţă şi ăsta e un lucru bun. De asemenea, agenţiile de publicitate şi brandurile trebuie să aleagă foarte bine conţinutul în care bagă bani pentru a ajunge la un public relevant pentru ei. Pentru toate acestea este nevoie de evenimente în care să se întâlnească aceste domenii, show-biz-ul, IT &C şi publicitatea, pentru învăța unele despre celelalte.