Revin cu retrospectiva muzicală a săptămânii după o scurtă pauză, dar nu am pierdut mare lucru, foarte puține piese bune au fost lansate. Dar săptămâna aceasta avem câteva bune.

Lariss – Droppin da Bomb: începutul e promițător, nu știu de ce mă așteptam la altceva din partea lui Lariss. Melodia e în stilul ei caracteristic și ar fi fost bunicică, dacă nu ar fi avut partea aia manelistică. Asta a stricat tot sound-ul. Clipul la fel de îndrăzneț ca mai toate ale ei.

Loredana – Venus și Marte: instrumentalul este produs de Vanotek și se simt clar influențe din piesa lui Ed Sheeran – I see fire (Kygo Remix). Versurile sunt scrise de Loredana și sunt mai mature decât cele cu care ne-a obișnuit în ultima vreme. Dar tot nu e o melodie din aia care să te dea pe spate. Clipul, deși e doar lyric video, e foarte bun, transmite emoție. Oricum, felicitări pentru schimbarea de stil. Dar sigur e doar temporară.

Mircea Eremia – Dragostea Doare: melodia asta e sinonimă cu cuvântul praf. Compusă de Alex Velea, cred că suna mai bine dacă era și interpretată de el. Mircea este fratele Alinei Eremia. Dacă prima melodie a fost salvată cât de cât de Alina, asta e făcută praf. Băiatul nu are voce deloc, dacă în studio mai ajustezi, live e zero. Chiar nu înțeleg care e faza, de ce nu își vede Alina de treabă și se concentrează pe cariera ei? Trebuie să îl tragă și pe ăsta micu’ după ea.

Connect-R – Drăgostit: nu vreau să fiu foarte rea, dar clipul mă trimite cu gândul la Simplu cu Oficial îmi merge bine. Interesant jocul de cuvinte cu îndrăgostit – drăgostit, dar tot nu mă prinde melodia. În interviul acordat Liviei Iușan de la Zonga, Connect-R a declarat că pregătește un album mai rap. Connect-R a pornit cu hip hop, se întoarce la prima dragoste, iar eu aștept să ascult albumul pentru că de la Vara nu dorm, nu m-a convins cu nimic. Nu zic că nu a avut melodii bune, doar că nu au fost pe gustul meu.

Andi – Fluturi: melodia e compusă în întregime de Andi. E altceva în piața muzicală românească, dar e puțin monotonă până pe la 3:20. Ar fi sunat mult mai bine dacă schimbarea de ritm venea pe fiecare refren, nu doar pe partea de final. Oricum, melodia e frumoasă și are un clip simplu, dar frumos, produs de Trandafilm.

Adrian Aron – Stand: se simte că a ieșit de la Mango Music, zici că e cântată de cei de la TWO. Vreau să îl aud live pe băiatul ăsta, vocea lui e prea lucrată. Nu are nimic cu care să iasă în evidență, nici sound, nici refren, nimic. Va rămâne pierdută pe YouTube.

Ștefan Stan – A căzut din Rai: dacă tot a compus F. Charm piesa asta, putea să o și interpreteze. Nu se potrivește deloc cu stilul lui Ștefan Stan. Versurile sunt tipice lui F. Charm, nu de generală, dar de liceu. „Îi place libertatea și vinul și cartea”. Buuun. Next.

George Hora – Hai să ne întâlnim: zici că e trupa Non Stop din anii 2000, cu melodii gen Jimmy. Când compune pentru alții, compune bine, dar când compune pentru el…George scoate numai melodii penibile.

Geo Da Silva x Sean Norvis – I Wanna Feel Love: varianta în engleză a piesei Noaptea-i nebună. Geo Da Silva a avut hituri de-a lungul timpului, dar nu mi-au plăcut. În mintea mea va rămâne mereu cu piesa Stai! Acum văd că e de aproape 12 ani melodia…Ce vremuri. Revenind la melodia actuală, e de club, e ok, sună mai bine decât multe altele. 

Moogly – Nu trece ușor: nu știam cine e acest Moogly, dar apoi am găsit piesa de acum vreo 7 ani cu Lili Sandu. Melodia asta e interesantă. Mixed feelings. Cu partea aia de instrumental turcesc, zici că e piesă de Eurovision. În ceea ce privește versurile, am auzit și mai bune, dar și mai rele. Clipul e ok.

Deejay Fly & Fabian Sasu – Believe: am văzut numele lui Fabian și mă așteptam la altceva. Dar apoi am văzut și Deejay Fly. Are unele părți care nu îmi plac deloc (de ex. partea de instrumental de după refren care tinde spre Lean on), doar strofele lui Fabian ce mai salvează piesa. 

Dan Spasov & Anastasya – Baladă de rămas-bun: melodia e în stilul celor de la Direcția 5. Am simțit asta încă din primele secunde. Dar sună bine, e cu totul altceva față de ce e pe piață. Și nici versurile nu sunt rele. Îmi place…Moldovenii fac lucruri de calitate, ca întotdeauna. 

ADDA – BalAdda de 8 martie: ADDA vine cu o nouă melodie sensibilă. Live la pian, versuri frumoase, în stilul ei caracteristic.

Cristi Minculescu & Dan Bittman – S-aprindem torțele: băieții de la Kazibo au reușit să aducă împreună doi veterani ai rockului românesc. Piesa sună bine, dar duce înspre Hozier cu Take me to church. Nu zic că e plagiat, Dan Pandrea zice că nu e, cu toate acestea, în urechea mea, pe refren, îmi vine să cânt Take me to church/I’ll worship like a dog at the shrine of your lies/I’ll tell you my sins and you can sharpen your knife/etc etc. Versurile sunt bune, lucrate, nu chestii de copiii de clasa a 5-a. Clipul este foarte muncit, au săpat tranșee oamenii, au făcut rost de costumație etc, nu e ceva ieftin. Felicitări băieților de la Kazibo pentru realizare!

We Singing Colors – Destiny: trupa lucrează la al doilea album, pe care va fi inclusă și piesa aceasta, înregistrată la Londra. Îmi plac cei de la We Singing Colors, sunt din categoria aia de artiști care îți dau speranța că în România se mai face muzică de calitate, nu doar piese comerciale în speranța că ajungi la radio.

Giulia – Ochii tăi: Feli și Șerban Cazan au lucrat împreună la această melodie, cu refrenul celebrei melodii aparținânu-i Elenei Cârstea. Îmi place cum sună, versurile sunt ok, se simte că e mâna lui Feli acolo. Se vede evoluția Giuliei, devine mai serioasă. Era ok și cu DJ Project, apoi a avut câteva melodii mai slabe (gen Jocuri deocheate cu freză de pe vremea Candy), dar și-a revenit cu Din cauza ta, piesă lansată cu un clip destul de personal. Iar acum ne-a oferit o surpriză plăcută cu Ochii tăi.

Deepside Deejays – U Can’t Touch This: în anii ’90 a fost un mare hit, toată lumea îl asculta pe MC Hammer. Acum, băieții de la Deepside Deejays i-au dat un sound mai actual. Sună super bine pentru clubăraie, dar nu pentru căștile mele. Deși la o a doua ascultare mă cam prinde. Șiiiii o ascult a treia oară. Dar nu știu dacă e piesa sau clipul de vină. Clipul e bestial. Urban, old school și tot ce vrei. Nu mă așteptam la asta. 

Jean Gavril – Totul sau nimic: clipul duce puțin înspre The Weekend cu Hills, dar melodia sună bine de tot. E altceva! Versuri bune, sound perfect, un altfel de clip, îmi place. Și pentru că melodia este foarte bună, trecem peste faptul că mașina e luată de la fier vechi și e 80% distrusă deja, nu e prea realistă faza cu accidentul. 😀

Alexandra Ușurelu – Suflet, rămâi pur: melodia asta e artă! Iar clipul….clipul superb este filmat în Sumatra. E singura melodie de săptămâna aceasta la care nu știu ce să mai zic.

Bonusul nu e internațional săptămâna aceasta, el vine de la Zoli Toth Project cu o parte din recitalul de la finala Selecției Naționale Eurovision de săptămâna trecută.