A fost o săptămână plină de muzică bună la Sibiu Jazz Festival. Obiectiv vorbind, au fost artiști foarte buni, jazz tradițional, jazz experimental, publicul fiind încântat de ce aude.

Subiectiv vorbind, urechile mele au suferit în unele momente ale recitalurilor din cadrul festivalului. Jazz-ul nu este pentru oricine, iar jazz-ul foarte tradițional clar nu este pentru mine. Îmbină cu ceva, fă ceva să nu adorm pe scaun! Iar experimentalul mi se pare ca o repetiție continuă în garajul părinților, doar că la un nivel mai înalt. Fiecare e concentrat la instrumentul lui, nu văd o îmbinare. Nu îmi sună a ceva închegat. Asta e părerea mea. Așa că mai bine voi prezenta în rândurile care urmează momentele care mi-au plăcut la a 45-a ediție a Sibiu Jazz Festival.

Dorantes Trio cu Dorantes – pianLeonor Leal Chamorro – dans flamencoJavi Ruibal – percuție

Ce poți face cu un pian, niște tobe și dans? Să transmiți emoție publicului prin muzica ta, mișcările tale și toată atmosfera creată. Leonor nu a dansat încontinuu, dar la fiecare melodie abia așteptam momentul în care intra ea. Pentru că aducea un plus spectacolului, un plus din punct de vedere vizual, o altfel de conexiune cu publicul. Fiecare din ei este super concentrat la ce are de făcut și cu toate acestea se simte o comunicare incredibilă între cei trei. E artă! Uite aici despre ce vorbesc.

dorantes_trio_sibiu_jazz_festival_robert_barlea
Dorantes Trio; Credit Foto: Robert Bârlea

Amos Hoffman Quartet cu Amos Hoffman – chitarăIlan Salem – flautAviv Cohen – tobeGilad Abro – contrabas

Încă din copilărie am ascultat muzică tradițională grecească, sârbească etc, prin urmare nu m-a mirat faptul că m-a prins muzica israeliană a celor patru. Deși au avut și piese de jazz adevărat, m-a prins, pentru că aveau un ceva al lor. Probabil a contribuit chitara lui Amos. Au cântat melodii vechi, dar și mai noi, chiar și melodii tradiționale din Israel pe care nu le-au cântat până acum în concerte. Pe scurt, au fost foarte tari. Mi-a plăcut faptul că a existat comunicare între Amos și public, câteva glumițe, omul știe să se facă plăcut. Spre deosebire de secii de la Vein Trio de joi. Uite aici ce au făcut oamenii. Ascult melodia Brown Sugar chiar și acum, în timp ce scriu articolul ăsta.

amos_hoffman_quartet_sibiu_jazz_festival
Amos Hoffman și Gilad Abro; Credit Foto: Robert Bârlea

Soneros de Verdad cu Luis Frank Arias – voceLázaro Dilout – trompetă, voceNicolás Sirgado – contrabas, voceSergio Veranes – tres cubano, voceQuerol Aldana – chitară, voceVivo Barrera – percuțiiFabián Sirgado – congas, vocals

Nu e chiar genul meu de muzică, dar timp de aproape două ore m-am bucurat de spectacolul pe care l-au făcut acești cubanezi. M-au încântat cu pasiunea cu care cântă, sunt nebuni, în sensul bun al cuvântului. Au chemat pe scenă oameni care dansau sus pe la balcon, solistul a luat un bebeluș din public și l-a plimbat pe scenă, a chemat oameni din echipa de organizare să îi laude, l-a chemat la contrabas pe Gilad Abro de la quartetul anterior, toți au fost foarte deschiși. Seara s-a încheiat cu Guantanamera cântat împreună cu publicul rămas până la sfârșitul spectacolului. Cred că au fost cei mai aplaudați din toate serile. Mie așa mi s-a părut. Uite aici finalul recitalului lor.

soneros_de_verdad_sibiu_jazz_festival
Soneros de Verdad; Credit Foto: Robert Bârlea

EU Jazz Residency – este un proiect în cadrul căruia patru artiști din culturi diferite sunt provocați ca într-un timp foarte scurt să ajungă la un punct muzical comun și să creeze ceva împreună. Atef Malhas, chitară și Bashar Khries – percuție, Iordania, Sebastian Spanache – pian, România, Alexandru Arcuș, saxofon, Republica Moldova au fost cei aleși. Au muncit o săptămână și rezultatul a fost unul foarte fain. Mini-recitalul lor va fi prezentat și la Amman Jazz Festival din aprilie 2015. Aceasta este prima parte din ce am ascultat noi sâmbătă.

eu_jazz_residency
Sebastian Spanache, Alexandru Arcuș, Atef Malhas, Bashar Khries; Credit Foto: Robert Bârlea

Pentru mine a fost ceva nou, nu am mai fost niciodată la un festival de jazz și nici nu am ascultat prea mult acest gen. Repet ce am spus la început, obiectiv vorbind, toți artiștii sunt foarte talentați și muzica lor e faină, dar subiectiv…îmi plac mai mult alte genuri muzicale. Cu toate acestea, abia aștept ediția de anul viitor, sper că la concurs voi descoperi tineri la fel de talentați ca și anul acesta (despre concursul Sibiu Jazz Festival am scris zilele trecute) și că în urma recitalurilor voi rămâne cu câteva melodii în playlist. Amos Hoffman e deja pe repeat. 🙂