După o primă zi mai lejeră la MMB, a urmat ziua a doua cu nu mai puțin de 10 speakeri. Nu mă lungesc pentru că oricum va fi un articol destul de lung. 🙂

Cristina Bazavan, Jurnalist & Blogger

Tu, ca artist, ai cea mai frumoasă meserie din lume: ești plătit ca să faci oamenii fericiți, să le transmiți emoție, să îi faci să se simtă bine. Când ți-e greu, amintește-ți de acest lucru!

Nu poți angaja un PR cu o săptămână înainte de lansarea unui material. PR nu înseamnaă doar un comunicat de presă. Toate acțiunile trebuie să fie parte a unei strategii bine puse la punct încă de la început. Nu există PR & Comunicare fără o strategie de business! 

Ce trebuie să îi dai unui PR nou angajat pentru o comunicare coerentă și constructivă? Unique selling proposition al brandului (descriptiv), strategia de business pentru 1 an sau cel puțin pentru următoarele 6 luni, proiectele pe care le implică această strategie.

Care sunt nevoile publicului vizat? Dacă ai răspunsul, poți să te promovezi creativ.

Te poți folosi de diverse comunități. Ai ca exemple trupa Vunk, Voltaj,  INNA, sau Tibi Albu înainte de finala de la Vocea României. Dar despre aceste exemple te invit să citești pe blogul Cristinei Bazavan, unde este toată prezentarea ei susținută la MMB.

Newsletterul este cea mai directă formă de a ține legătura cu fanul tău, aceasta fiind una directă. Pe Facebook îl aduci aproape de tine, la fel pe site sau pe blog, dar prin intermediul unui newsletter, ai o legătură directă cu el. Aici îi poți oferi conținut unic, poate și înainte de lansarea oficială, îi poți oferi discount pentru bilete la concert etc. Cristina i-a dat ca exemplu pe Carina Sava și Tudor Chirilă. Subscriu. Carina Sava face treabă foarte bună cu toți artiștii de la Agenția de Vise, mi-au plăcut și newsletterele primite de la Ligia Hojda prin care își ține fanii la curent cu munca ei. Dar nici cei de la Vunk nu se lasă mai prejos, ultimul newsletter fiind cu lansarea în exclusivitate a melodiei Iubește-mă de tot pe Deezer.

În partea a doua a prezentării, Cristina Bazavan ne-a vorbit despre cum s-a schimbat PR-ul și cum se poate eficientiza comunicarea în era digitală. Ne-a prezentat câteva reguli de bază.

  1. Relația cu presa: jurnaliștii fac research pe Google, iar la secția monden lucrează tineri aflați la început de drum, deci nu te poți aștepta la mare lucru de la ei. Ce face Cristina? Dă un dublu brief: unul pentru jurnalist (lucruri noi despre artist, ce material se promovează etc) și unul pentru artist (informații despre jurnalistul care urmează să îi ia interviu, informații din campania actuală, direcția materialului promovat).
  2. Nu contactele sunt importante, ci ce știi să faci cu ele. Și cum știi să acoperi nevoile editoriale ale jurnalistului pe care îl apelezi. Ideea importantă este că trebuie să existe un subiect cu o afinitate comună. Subiectul trebuie să fie relevant pentru revista în care îți dorești să apară artistul pe care îl reprezinți, dar și pentru publicul ei țintă.
  3. Actualitatea în informație, comportament, look. Poate că nu ține de comunicare și PR, dar sunt strâns legate. Dacă nu poți să generezi acțiuni sau evenimente în trend,nu vei avea știri. Dacă nu ții pasul cu noutățile în ceea ce privește comunicarea, look-ul sau muzica, publicul te va abandona. Ne-a povestit despre Delia și drumul ei spre succes, te invit, din nou, să citești pe blogul Cristinei.
  4. Etica și ego-ul. Când ai dat ultimul mesaj de felicitare unui coleg de breaslă? Nu te întreba cine te-ar ajuta pe tine, întreabă-te pe câți ai ajutat tu până acum.

Sergiu Biriș, Zonga – Cum schimbă streaming-ul industria muzicală din România

Streaming trends la nivel global

  • Veniturile din streaming cresc anual cu 39%;
  • În prezent sunt peste 400 de platforme;
  • 2.1 miliarde de dolari provin din streaming;
  • În 2017 veniturile din streaming vor depăși veniturile din vânzările produselor fizice;
  • Sunt mai puțini utilizatori care plătesc abonament lunar decât cei care preferă varianta gratis ad-supported, dar veniturile sunt mai mari din abonamente;
  • În 4 ani streaming-ul va reprezenta 55% din veniturile digitale totale la nivel global.

Streaming în România

  • Veniturile din streaming în România sunt de trei ori mai mari decât cele din download;
  • Se estimează o piață de 2 milioane euro în 2016 și de 3.8 milioane euro până în 2020, cu o creștere anuală de 16%.

De ce Zonga?

  • Se dorește schimbarea modului în care ascultă românii muzică;
  • Conține un catalog de peste 28 milioane de melodii;
  • Are parteneriate cu case de discuri majore și locale, dar și cu artiști independenți;
  • Au parteneriat cu Vodafone din 2013, toate abonamentele includ muzică și internet gratuit la utilizarea aplicației;
  • Se concentrează pe conținut local;
  • Educă piața în utilizarea streaming-ului;
  • Creștere de 57% anual
  • Peste 1 milion de playlist-uri create de utilizatori;
  • 600.000 utilizatori activi;
  • 6 milioane de ascultări/lună.

What’s in it for the artists?

  • Probleme actuale
    • Consumator: cum descoperă artiști noi, cum stă la curent cu ultimele noutăți ale artiștilor preferați?
    • Artiști: cum se promovează la început? Cum ajung la publicul țintă? Cum pot face bani mai mulți din munca lor?
  • Cum își dorește Zonga să ajute artiștii locali?
    • Focus pe conținut local
    • Posibilități de promovare: promovarea conținutului, interacțiune
    • Generare de venituri suplimentare: împărțire a veniturilor total transparentă.
  • Ce aduce asta fanilor?
    • Un mediu în care să descopere conținut bun, de calitate;
    • Diversitate;
    • Apropiere de artiști;
    • Respect pentru munca artistului;
    • Respect pentru muzică.
  • Unde va fi Zonga peste 3 ani?
    • 3 milioane de utilizatori lunari;
    • Peste 200 milioane de ascultări lunare;
    • 50% cotă de piață în streaming-ul din România;
    • Peste 1000 de artiști români independenți pe platformă.

Sergiu Biriș a fost taxat de câțiva participanți la MMB, o problemă ridicată a fost existența Universal Music în acționariatul Zonga, iar o alta Trilulilu, fratele mai mare al lui Zonga, care nu prea dă bani artiștilor. La atacul publicului, Sergiu a început să bâjbâie puțin. Dar a scăpat nevătămat.

Denis Florent, Strateg de radio 

Ne-a făcut să râdem cu lacrimi. Este un speaker extraordinar!

Radioul este un business, iar melodiile intră în playlist în urma unei cercetări, nu așa țac-pac.

Care este ciclul de viață al unei piese pe radio?

  1. Intră în playlist;
  2. După aproximativ 100 de difuzări este testată;
  3. Este difuzată mai mult, mai puțin sau deloc;
  4. Este scoasă din rotație;
  5. Este testată prin alte metode;
  6. Poate este difuzată din nou, ca și piesă gold.

Categorii de melodii în playlist

  • Power A: 5 melodii – hiturile momentului, sunt difuzate în fiecare oră;
  • Power B: 11 melodii – hituri care au căzut în topuri;
  • Power C: 19 melodii – melodii prezente în topuri;
  • Melodii noi: 7 piese recent lansate;
  • Recurente: 25 melodii;
  • Gold: 250 melodii.

Probleme pe care le au aplicațiile de streaming

  • Recomandă aceleași melodii mereu, datorită personalizării contului;
  • Utilizatorul trebuie să caute ce vrea să asculte în căsuța de căutare, în timp ce la radio ți se oferă pe tavă;
  • Utilizatorul simte nevoia să fie ajutat în găsirea muzicii pe care să o asculte.

Alte idei despre streaming

  • Spotify generează peste 2 miliarde de share-uri pe Facebook;
  • Persoanele care distribuie muzică au mai mulți prieteni pe Facebook;
  • Până în 2025 streaming-ul va ajunge la 148 milioane de utilizatori care plătesc abonament lunar;
  • De ce să plătești 9.99 $ pe un album pe iTunes, când poți plăti pentru aceeași sumă, sau chiar mai puțin, un abonament pe o aplicație de streaming și ai acces la milioane de melodii?
  • Spotify distruge iTunes, precum iTunes a distrus CD-ul la începutul anilor 2000.

Denis Florent a lucrat cu radiouri din peste 40 de țări. Dintre toate, România este singura în care cel mai iubit gen muzical nu este difuzat pe radiourile comerciale. (Manelele, dacă nu te-ai prins.)

Robert Graur, DJ Superstore

Ne-a descris amănunțit pașii unui Dj – de la băiatul care pune muzică la producător muzical.

Cum începi să pui muzică? 

  • Îți place muzica;
  • E fun;
  • Faci bani ușor;
  • Apoi faci bani mulți;
  • Cu muncă puțină.

De la fun la business, comparație între DJ 

  • Resident într-un club/ Merge la petreceri private;
  • Se ocupă cu producție muzicală/ închiriază echipamente pentru alții;
  • Lucrează cu/are  agenție de booking/ firmă de evenimente;
  • Începe să organizeze evenimente/ este doar colaborator;
  • Dar totul se rezumă la Management/ Management.

Segmentarea industriei

Sursă: Robert Graur
Sursă: Robert Graur

Dj-ingul ca și produs

  • Trebuie să vizezi o anumită piață;
  • Să ai o viziune clară;
  • Să vii cu un concept;
  • Să ai un produs;
  • Să ai o ofertă;
  • Să te adaptezi continuu.

Un DJ nu ia bani pentru ce face în două ore, ci pentru tot ce a făcut în cariera lui și pentru numele pe care și l-a făcut. (ex. David Guetta nu a luat sute de mii de euro la Untold pentru două ore de muzică).

Dj-ul trebuie să aibă PFA sau SRL pentru a putea încasa bani. De asemenea, trebuie să plătească o taxă anuală de 1200 lei la UCMR-ADA pentru drepturile de autor ale melodiilor folosite.

Cornel Ilie (solist Vunk) & Cristian Stan (manager Vunk)

A fost o discuție ca între prieteni, există o chimie perfectă între cei doi. Cristian Stan este managerul trupei Vunk din anul 2010. Am extras câteva idei din această discuție, pentru că nu a fost prezentare propriu-zisă.

  • Cornel Ilie a renunțat la tot pentru a face muzică;
  • Vunk a creat o nișă în 1994, și anume pop rock;
  • Cea mai mare greșeală pe care o fac artiștii este că nu investesc în munca lor, mai ales cei aflați la început de drum;
  • Creativitatea nu mai înseamnă să compui muzică, trebuie să creezi emoție, iar acest lucru este prioritar pentru Vunk;
  • Cornel Ilie e omul cu ideile, Cristian Stan e omul cu bugetele și cu excelul;
  • Trupa nu are un public identificat, pagina de facebook are like-uri și de la oameni care ascultă Akcent sau INNA etc (asta e o problemă generală la artiștii români);
  • Cornel Ilie vrea să creeze o comunitate rock în jurul unei televiziuni online;
  • Publicul de rock plătește bilet, cumpără muzica și respectă munca artistului.

Maria Voican, avocat

A avut o prezentare foarte tehnică, interesantă….dar prea tehnică. Despre tipuri de contracte în industria muzicală, ce includ ele, cum funcționează societățile ce colectează drepturile de autor (UCMR-ADA, CREDIDAM) etc. Recunosc, m-a cam pierdut. Trecem mai departe.

Radu Moldovan – Petruț, Pernod Ricard Romania (adică Absolut Vodka, Jameson, Chivas, Havana Club)

Ne-a vorbit despre CSR și endorsement în general, dar și în industria muzicală.

Antreprenoriatul social: rezolvă problemele din societate, îmbunătățește viața comunității, sprijină dezvoltarea cetățenilor și ajută mediul înconjurător.

Business social, un nou model de business. Scopul este de a obține profit pentru shareholder din activități cu impact benefic în societate. Tot profitul este reinvestit.

Fairsharemusic.com – platformă care donează 50% din profit diverselor acțiuni de caritate. Cum funcționează? Utilizatorul alege acțiunea către care dorește să fie donați banii, apoi alege melodiile pe care vrea să le cumpere prin descărcare, 50% din sumă merge către acțiunea aleasă de utilizator.

Idei cu privire la endorsement

  • Noi toți suntem unici în felul nostru;
  • Brandurile sunt și ele unice;
  • Brandurile sunt ca oamenii: au valori, nevoi, personalitate, audiență;
  • Trebuie să existe valori comune între un anumit brand și un artist;
  • De ex. Absolut Vodka este asociat cu muzica electronică, se consumă în cluburi de către tineri 20-35, iubitori de muzică electronică, de distracție etc;
  • Dacă ai target, ai piață. Găsește-ți targetul!

Irina Caraivan, WeAreHere.ro – Cum să fii cool în crowdfunding?

Ce este crowdfunding? Lansarea unui proiect prin contribuțiile financiare ale publicului țintă.

De ce să faci crowdfunding?

  • Finanțezi;
  • Promovezi album;
  • Testezi reacția publicului;
  • Vinzi înainte de a investi;
  • Vorbești cu super-fanii.

De ce ți-ar da fanii bani?

  • Simpatie (ei devin ceva împreună cu tine sau datorită ție);
  • Plăcere (se simt bine cu muzica ta);
  • Social proof (aparțin grupului de fani);
  • Promisiune (te-au încurajat să faci asta);
  • Respect (te consideră capabil să lansezi);
  • Exclusivitate (numai așa au parte de material).

Irina ne-a dat ca exemplu trupa Implant pentru refuz, care a reușit să lanseze cel de-al șaptelea album. Eu zic de Ionuț TecuceanuRunaway John, care a reușit anul trecut să își lanseze albumul mult visat (Un-settling) cu ajutorul prietenilor. Un alt exemplu este trupa ZmeiTrei care a reușit să înregistreze un album în satele transilvane.

Bogdan Naumovici, Publicitar

Ne-a prezentat campania pentru înghețata Corso și toată strategia din spatele ei.

La început avea cotă de piață 0.7 și se afla pe locul 20.

Campania a constat în lansarea în luna martie a melodiei Of Corso, compusă de HaHaHa Production, produsă și distribuită de Roton, interpretată de Corina și Connect-R. După două zile, melodia a fost difuzată de toate radiourile, în afară de Radio Zu. Clipul a avut peste 3.2 milioane de vizualizări. În urma campaniei prin e-mail, a avut 70 de apariții pe site-uri și bloguri.

În iunie s-a făcut asocierea cu brandul de înghețată Corso. A urmat o promoție făcută de Mega-Image cu CD-uri oferite cu melodia, au fost evenimente de tip Meet & Greet cu cei doi artiști.

Într-o piață fragmentată, într-o singură vară, înghețata Corso a ajuns pe locul 1 cu o cotă de piață de 4.7.

Ce se poate face cu o campanie bine gândită și care asociază un brand cu artiști foarte iubiți. Care este concluzia? Publicitarii ar trebui să își îndrepte atenția către industria muzicală. 🙂

Cu simpaticul Bogdan Naumovici s-a încheiat prima conferință dedicată industriei muzicale din România. A fost un eveniment foarte fain, în care am aflat lucruri noi, interesante și am cunoscut oameni.

Închei cu ce i-am spus și Ancăi Lupeș: Abia aștept ediția următoare! Răspunsul ei: Și eu!