Alin Cioban: Publicul poate fi câștigat arătând frumusețea pasiunii din ochii fetelor

Domnul Alin Cioban este președinte al Comisiei Centrale de Fotbal Feminin și membru în Comitetul Executiv al FRF. Dar, înainte de toate, conduce cel mai de succes club din România, Olimpia Cluj. Este printre cei mai implicați oameni în fenomenul fotbalului feminin românesc, se preocupă de dezvoltarea lui și face tot ce poate pentru a le oferi un viitor fotbalistelor, de la cele mai mici la cele mai mari. Am vorbit cu domnul Cioban despre începuturile implicării sale, despre fotbalul feminin românesc în general, dar și despre Olimpia Cluj și planuri de viitor. 🙂

Foto: Olimpia Cluj

De ce ați ales să vă implicați în fotbalul feminin?

Am crescut într-o familie în care sportul reprezenta un mod de viață, tata fiind profesor de educație fizică și sport. Mama a consolidat acest spirit în famile, chiar dacă este profesoară de biologie ca formare profesională, iar eu am îndrăgit sportul de când mă știu. Sala de sport a fost mulți ani locul unde-mi petreceam timpul liber. După ce m-am stabilit împreună cu familia la Cluj-Napoca, aveam obiceiul ca în fiecare sfârșit de săptămână să merg la aproape toate partidele din Sala Sporturilor, dar și la partidele de fotbal ale echipei Universitatea.

Nu aveam atunci informații despre fotbalul feminin și nici nu știam de existența vreunei echipe în România. Totuși, într-o duminică am fost invitat să văd un meci de fotbal feminin…Am fost impresionat de dăruirea și pasiunea cu care s-au implicat fetele. Am regăsit acel spirit de sacrificiu, de a pune pasiune în ceea ce faci. A fost un meci în care nu am zărit prea mulți spectatori, însă ceea ce se întâmpla pe teren era dincolo de interese comerciale, de considerente mediatice, de apartenențe politice. A fost pur și simplu pasiune!

A urmat apoi o discuție cu viitorii membri fondatori și lucrurile au fost tranșate rapid. Ne doream un club nou, așezat pe principiile în care noi credeam și care ne uneau, iar ceea ce a urmat a fost simplu: un club exclusiv de fotbal feminin care să devină un brand al Clujului, iar grija față de jucătoare să fie prioritară. Nu ne-am gândit la performanța imediată, însă ne doream să o obținem după consolidarea clubului. Inițiativa a venit din partea domnului Cocan Eugen, actualul vicepreședinte al clubului Olimpia, a domnului Mirel Albon și a domnului Radu Munteanu, fostul Rector al Universității Tehnice din Cluj Napoca. Ulterior i-am cunoscut pe domnul Vlas Ioan, managerul administrativ, și pe domnul Iulian Szekely, așa că organigrama a fost finalizată.

Cât de greu a fost la început, având în vedere că ați pus bani din buzunar, și cum au evoluat lucrurile pe parcurs?

Greul a venit odată cu obținerea performanțelor. Am câștigat titlul în România cu un grup de  jucătoare care au acceptat să joace la Olimpia, dar care aveau nevoie de condiții de pregătire, de salarii și de condiții decente de viață. De exemplu, Cosmina Dușa venise la Olimpia din postura de golgeteră a Greciei, iar sportive ca Ioana Bortan, Maria Ficzay sau Raluca Sârghe deja erau certitudini în acest sport. În 2011 Olimpia câștiga primul titlu din istoria clubului și urma să participăm la Sarajevo în grupele Champions League, iar noi nu aveam nici bani, nici echipamente, nici soluții imediate. A fost un moment în care am împrumutat și am adus noi bani de acasă.

Toată lumea a crezut că, odată cu obținerea de rezultate, sponsorii vor începe să bată la ușa noastră, iar autoritățile locale vor veni spre noi cu brațele deschise. Atunci ne-am lovit cel mai serios de întrebările clasice: Ce campionat aveți? Ce să facă fetele în fotbal? Ce șanse credeți că au în sportul acesta? Vin și spectatori la meciuri? Unii aveau dreptate, deoarece în România erau doar 9 echipe de fotbal feminin, iar un grup de jucătoare tinere formau nucleul de bază la toate selecționatele României: senioare, junioare U19 și  apoi s-a înființat și U17. Andreea Corduneanu, spre exemplu, participa la toate selecționatele…

Mi-am dat seama atunci că, dacă vrem să facem ceva pentru aceste jucătoare, trebuie să facem pentru întreg fotbalul feminin. În 2011 am fost ales Președinte al Comisiei Centrale de Fotbal Feminin, am început să scriu proiecte pentru a primi finanțări de la UEFA și încet am dezvoltat acest sport împreună cu toți colegii de la cluburile din țară. După alegerea actualei administrații la conducerea FRF, lucrurile au intrat definitiv într-o zonă în care departamentele de dezvoltare, comunicare și marketing au un rol determinant. Numărul de spectatori record din partida cu Portugalia a reprezentat adevăratul premiu pentru această generație de jucătoare.

Mi-a părut rău că nu a putut fi prezentă Cosmina Dușa la Cluj, însă au fost prezente celelalte jucătoare care au construit împreună cu noi clubul Olimpia. Raluca Sârghe, într-un prim interviu în 2011, a declarat că pentru ea, cel mai frumos lucru este să vină lumea la stadion. Sigur că am fost trist că nu ne-am calificat în premieră la Euro și mi-a fost greu să le spun cuvinte de încurajare unor sportive ca Ioana Bortan sau Alexandra Lunca, însă principalul meu argument a fost publicul. Pentru cei prezenți la stadion merită să încercăm să facem pentru fotbalul feminin câte ceva în fiecare zi.

Cum vedeți fotbalul feminin românesc în momentul de față și cum credeți că se va dezvolta în viitor?

În momentul de față suntem în plin proces de dezvoltare. Sunt mulțumit de pașii făcuți, deoarece  avem o structură pe trei nivele valorice la nivel de campionat și avem un campionat de junioare U15.  Avem proiecte la nivel de bază, nivel de AJF-uri, însă principalul obiectiv pentru anii următori devine “calitatea“. Ca să cuantificăm noțiunea de “calitate“, consider că participarea în mod constant la turnee finale ar fi dezideratul tuturor celor implicați în acest sport.

Urmează să implementați proiectul ce vizează fotbalul mixt, România fiind prima țară din această zonă a Europei, care vine cu un pachet de reguli ce ajută ca fetele să nu mai fie discriminate la nivelul competițiilor organizate de FRF și AJF/AMFB. Vedeți cluburile din Liga 1 și 2 deschise la această idee? Dar publicul?

Neavând suficiente echipe de fotbal feminin la nivelul întregii țări, singura soluție de afirmare a jucătoarelor rămâne fotbalul mixt. Datorită unor antrenori deosebiți care antrenează echipe de băieți, au apărut jucătoare în echipe mixte, ca Teodora Meluță și Roxana Mirea la București, Oana Negrea la Focșani, sau chiar Noémi Vincze în Cluj-Napoca, unde fotbalul feminin este la el acasă. Odată cu promovarea acestui sport în mass media, sunt convins că tot mai multe jucătoare vor veni spre noi. Ca în orice alt domeniu, este nevoie și aici de reguli care să permită accesul jucătoarelor spre cluburile de băieți. Președintele FRF a înțeles foarte bine acest lucru, deoarece este foarte apropiat de fotbalul feminin și nu este persoana care să aștepte după alții din Europa. România cu siguranță va fi un model în acest domeniu și consider că toți colegii mei din Comitetul Executiv sunt dispuși să-și asume responsabilități în acest sens.

De altfel, trebuie să se știe că au fost alături de mine în toată această campanie de calificare. Nu am crezut la începutul acestui mandat ca membru în Comitetul Executiv că o să am colegi atât de preocupați de dezvoltarea fotbalului și foarte bine pregătiți profesional. Am dorit să fac această remarcă, în primul rând din respect pentru susținerea de care am avut parte din partea tuturor celor din Comitetul Executiv în acest mandat, dar și pentru a arăta că orice inițiativă corect fundamentată poate fi pusă în aplicare fără rețineri de Federația Română de Fotbal.

Revenind la întrebarea ta despre public și fotbalul mixt, pot să spun că la început aveam o reținere în ceea ce privește publicul și mă refer aici la susținătorii echipelor de băieți. Spun acest lucru, deoarece după ce am înscris echipa de junioare 2003-2005 în campionatul județean cu băieții, am fost oarecum priviți cu reținere. Mai mult, după ce am început să și câștigăm, lucrurile au fost chiar neplăcute, deoarece voci din anturajul echipelor veneau cu tot felul de acuze referitoare la diferența de vârstă între băieți și fete, și chiar la faptul că este un campionat pentru băieți. Treptat, lucrurile s-au lămurit și beneficiem acum de un val de simpatie, deoarece am anunțat că la sfârșitul campionatului, rezultatele noastre se anulează și nu dorim promovarea la fazele zonale. Ceea ce ne-a dat curaj în a progresa în relația cu publicul, a fost chiar atmosfera din ultima partidă din campionat, cu juniorii de la CFR Cluj. Am pierdut cu 1-0, însă la sfârșitul partidei, părinții băieților, împreună cu băieții, au format un culoar la ieșirea de pe teren și au aplaudat și încurajat fetele. Publicul poate fi câștigat arătând frumusețea pasiunii din ochii fetelor și ambiția lor de a reuși în acest sport.

Staff-ul echipei Olimpia Cluj, alături de o parte din junioare, la Înfruntarea Zeițelor – festivitatea de final de an a clubului

Cum pot autoritățile să se implice mai mult în dezvoltarea fotbalului feminin?

Foarte simplu și amintesc aici doar trei principii:

  • facilitând accesul la bazele sportive existente și construind altele în care fetele să poată juca fotbal;
  • aplicând corect legislația si folosind pârghiile legale în finanțarea în mod democratic a tuturor ramurilor sportive;
  • susținând proiectele depuse de cluburile sportive de fotbal feminin și tratând fără discriminare acest sport.

Cum vedeți relația fotbalului feminin cu mediul privat și ce se poate face pentru a determina firmele să se implice, să sponsorizeze?

Este un subiect de lucrare de licență, însă în primul rând, trebuie ca toți cei care suntem implicați în cluburile de fotbal feminin, să înțelegem importanța unui department de marketing. Apoi, tot noi să dezvoltăm modul de comunicare cu mass media și să oferim condiții ca vizibilitatea acestui sport să fie maximă. După aceea, mi-aș dori ca tot mai mulți dintre colegii mei să participe la cursurile organizate de FRF în ceea ce privește managementul sportiv. Dacă între timp, atât conducerea FRF, cât și celelalte ramuri sportive vor face eforturi ca legea sponsorizării în sport să fie cea de care avem nevoie, atunci cu siguranță se găsesc soluții pentru a investi în fotbalul feminin.

Care este relația Olimpiei Cluj cu mediul privat?

Aici mai avem mult de muncă și sincer, chiar îmi reproșez că nu am timp de câte aș dori să fac pentru a dezvolta noi relații cu mediul privat. Sper să consolidăm și noi acest departament de marketing și să trecem la o altă etapă de dezvoltare. Chiar dacă echipele de tradiție ale Clujului, și mă refer aici la Universitatea și CFR, reușesc mai ușor să găsească sponsori, mizăm foarte mult pe “feminitatea“ jucătoarelor noastre. Sper să sensibilizăm companiile clujene, deoarece fotbalul feminin devine atractiv!

În ceea ce privește marketingul, care sunt acțiunile pe care le aveți în plan pentru a apropia oamenii de Olimpia Cluj și pentru a-i transforma în fani?

În primul rând, mi-aș dori să termin strategia de marketing pe care mi-am propus să o aduc în fața colegilor mei până în luna ianuarie. Dacă dezvolt acum subiectul legat de modul în care ne dorim mai mulți fani în tribune, aș anticipa ce urmează să le spun colegilor mei. 🙂 Pot însă să spun că o bună parte din acțiuni urmăresc fidelizarea actualilor suporteri, iar mediul online devine unul extrem de important în ceea ce urmează să facem.

Ce credeți că trebuie făcut pentru a micșora prăpastia dintre Olimpia Cluj și celelalte echipe, pentru a avea un campionat mai puternic?

Sunt două variante în acest sens…  Prima variantă, pe placul unora, puțini ce-i drept, dar destul de apropiați de noi, ar fi ca Olimpia Cluj să scadă valoric și să se echilibreze campionatul. Ca să se întâmple acest lucru, ar trebui să renunțăm la unele jucătoare, după care și eu și ceilalți colegi ai mei să ne retragem și să ne orientăm spre o viață mai puțin agitată. Acest lucru este mai puțin probabil, deoarece ne simțim bine, suntem sănătoși fizic și foarte puternici mental. De asemenea, îmi iubesc jucătoarele și doresc să plece de la Olimpia doar în campionate puternice, în condiții optime pentru ele.

A doua variantă ar fi ca și celelalte cluburi să găsească parteneri în mediul privat, să investească în junioare și să aibă un mediu propice performanței. Degeaba ai bani, dacă obiectivele tale sunt legate de prosperitatea oamenilor din conducerea clubului. O să vedeți în anii ce vin, echipe care au înțeles acest lucru. Din Superligă, Craiova, Iași, Timișoara și Baia Mare sunt doar câteva dintre exemple de cluburi care încearcă să găsească un management competitiv. Vasas, Târgoviște și Alexandria sunt exemple de cluburi care investesc în tineret, iar la Prundu Bârgăului primăria poate fi dată ca exemplu într-un parteneriat orientat spre susținerea fotbalului feminin. Doar la București sunt probleme mai serioase legate de implicarea autorităților locale, însă fondul de jucătoare este unul imens…

Nu doresc să închei interviul fără a spune că aceste fete pe care le-ai promovat în interviuri sunt extraordinare. Au depășit în acești ani toate prejudecățile și ironiile unor persoane mai puțin tolerante. Au stat mereu cu fruntea sus, indiferent dacă din tribună unii cereau schimb de tricouri. Continuă promovarea lor și, dacă se termină subiectele de discuție, avem multe junioare. Nume ca Roxana Mirea, Antonia Rotilă, Edvina Ciontoș sau Adina Borodi nu trebuie să scape niciunui reporter. Au ales la vârste fragede munca pentru a face performanță! Spre exemplu, în partida cu Slovacia de la Cluj, Roxana Mirea a înscris primele două goluri pentru echipa României. Peste patru-cinci ani, când vor juca la echipa de senioare și vor uimi Europa, să amintești de asta… Nu întâmplător ele au fost la Cluj!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *